Pentru detalii suplimentare sunati la
0746064747
Ingrasaminte chimice
Ingrasaminte azotoase

Azotul este fertilizatorul cu cea mai mare influenţă asupra creşterii producţiei prin efectul său asupra clorofilei şi proteinelor din plantă.
La stabilirea cantităţii de ingrasaminte azotoase ce urmează a fi administrate trebuie să se ţină seama de necesitatea de azot a plantelor prin conţinutul de humus şi azot al pământului.
Plantele care reacţionează bine la aplicarea ingrasamintelor cu azot sunt: sfecla de zahăr, porumbul, grâul, ovăzul, cartoful, castraveţii, ceapa, dovleacul, morcovul, pătlăgelele vinete, pepenii, ridichea, tomatele, mărul, părul, piersicul, viţa-de-vie.

Avantajele utilizării ingrasamintelor cu azot:
- asigură rezistenţa rădăcinilor plantei, dezvoltarea şi creşterea acesteia;
- reduce timpul de maturizare a plantelor;
- asigură creşterea calităţii recoltei;
- preîntâmpină scuturarea boabelor şi măreşte randamentul;
- asigură creşterea boabelor.

Rezultatele lipsei de ingrasaminte cu azot:
- încetineşte sinteza proteinelor şi a enzimelor;
- opreşte dezvoltarea plantei, care rămâne pitică;
- planta capătă, câteodată, o culoare roşiatică;
- frunzele inferioare, mai vechi, încep să se îngălbenească;
- tulpinile plantei vor fi subţiri, spicul scurt, iar boabele nu se maturizează bine;
- scade productivitatea.

Pentru remedierea lipsei de azot, trebuie să se administreze cantităţi abundente de ingrasaminte naturale împreună cu ingrasaminte chimice azotoase în cantităţi necesare.

Rezultatele administrării abuzive a ingrasamintelor azotoase:
- planta se dezvoltă prea repede, tulpinile se vor culca la pământ, obţinându-se, în loc de boabe, o recoltă mărită de tulpini;
- ţesuturile şi celulele plantei vor fi slabe;
- scade rezistenţa plantei la secetă, frig, boli şi dăunători;
- fructele vor fi lipsite de calitate (spongioase, coaja groasă şi fără rezistenţă).